Aritmii cardiace resimțite după procedura de ablație

Ce înseamnă procedura de ablație cardiacă?

Ablația cardiacă este o procedură intervențională, deci minimal invazivă, al cărei scop este distrugerea țintită a celulelor cardiace responsabile de declanșarea diferitelor forme de aritmii. Pentru aceasta se utilizează diverse forme de energie termică (radiofrecvență, cryoablația) sau non-termică (electroporația).

Când se recomandă procedura de ablație cardiacă?

De obicei este recomandată de medicul cardiolog sau aritmolog, ținând în primul rând cont de simptomatologia pacientului precum și de indicațiile ghidurilor actuale pentru tratamentul aritmiilor.

Ce tipuri de ablație cardiacă există?

               În funcție de tipul de energie folosită există ablație bazată pe surse termice cum ar fi ablația prin radiofrecvență sau cryoablația, dar și non-termică precum electroporația.

În funcție de localizarea anatomică se poate vorbi despre ablația endocardică (în interoriul inimii) sau epicardică – localizată la exteriorul inimii. Privitor la ablația endocardică, în funcție de etajul anatomic al inimii unde se efectuează poate fi vorba despre o ablație atrială (localizată în atrii, cămăruțele superioare ale inimii) sau ventriculară (localizată în ventriculi, cămăruțele inferioare ale inimii).

Care sunt tipurile de aritmii care pot fi tratate prin ablație?

               Aproape toate tipurile de aritmii cardiace pot fi tratate prin ablație. În urma unui consult aritmologic efectuat la un medic electrofiziolog intervenționist se poate pune indicația de ablație în funcție de datele de anamneză ale pacientului, precum și de rezultatele investigațiilor (EKG, Holter EKG, test de efort, ecocardiografie, RMN cardiac, eventual coronarografie respectiv interogarea pacemaker-ului sau a defibrilatorului, în cazul în care pacientul este purtător al unui asemena dispozitiv).

Ablația cardiacă este o procedură dureroasă?

În funcție de localizarea anatomică a locului de ablație, aceasta poate fi dureroasă sau nu. De exemplu o ablație în atriul drept de istm cavotricuspidian sau în atriul stâng de fibrilație atrială sunt descrise ca dureroase de pacienți. O ablație de cale lentă în atriul drept sau o ablație de extrasistole ventriculare pot fi resimțite doar ca o jenă în piept, dar nu neapărat durere.

Cum se realizează ablația cardiacă?

Ablația cardiacă se desfășoară în mai multe etape, după cum urmează:

• Inducerea anesteziei : în funcție de complexitatea ablației, durata acesteia, gradul de durere resimțit de pacient în timpul ablației, unele tipuri de ablație necesită anestezie generală sau analgosedare. De asemenea, în cazul unei instabilități electrice foarte accentuate precum în cazul furtunii electrice, poate fi necesară anestezia generală. Tipul de anestezie este de obicei decis de medicul electrofiziolog.
• Dezinfectarea locului de puncție – de obicei situat la plica piciorului drept, mai rar ambele picioare;
• Acoperirea pacientului cu un câmp steril
• Efectuarea anesteziei locale, ulterior a abordului  vascular care presupune una până la 3 înțepături într-un vas de sânge (venă sau arteră) prin care se introduc 1-3 teci de abord.
• Avansarea cateterelor – cabluri electrice foarte bine până la nivelul cavităților inimii și pozitîționarea acestora în poziții predefinite, dar și relevante pentru tipul de aritmie clinică
• Efectuarea studiului electrofiziologic care cuprinde mai multe etape, unele dintre acestea putând să nu fie necesare, în funcție de tipul aritmiei ce urmează să fie ablatată
  
  Etapele studiului electrofiziologic:
  
•  Măsurarea parametrilor electrici ai „instalației electrice” a inimii
•  Stimularea programată pentru inducerea aritmiei clinice
•  Confirmarea diagnosticului prezumptiv pe baza unor manevre de stimulare pentru diagnostic diferențial
• Cartografierea (maparea) zonei țintă pentru ablație
• Efectuarea ablației absolut țintită bazată pe criterii anatomice și electrice, după localizarea prealabilă foarte riguroasă, a celulelor miocardice responsabile de generarea aritmiei
• Testarea : încercarea de a reinduce aritmia clinică, prilej cu care se testează și eficiența ablației anterior efectuate.
• Îndepărtarea din corpul pacientului a cateterelor și tecilor de abord
• Compresia manuală a locului de abord vascular sau plasarea intravasculară a unui sistem de închidere
• Efectuarea bandajului compresiv

Ce ar trebui să facă un pacient dacă, la câteva luni după procedura de ablație, resimte iar aritmii?

În primul rând ar trebui să se adrese medicului cardiolog curant pentru a documenta aritmiile resimțite cu ajutorul EKG-ului sau holterului EKG. De asemenea, pacienții deținători de smart watch-uri pot documenta singuri aritmiile resimțite, însă trebuie să se adreseze medicului cardiolog  sau de familie pentru interpretarea înregistrării. În cazul diagnosticării unei recidive de fibrilație atrială, după ablație, dacă această aritmie nu sistează de la sine, trebuie efectuată cât mai rapid o conversie la ritm sinusal (readucerea inimii în ritmul normal) utilizând medicamente sau cardioversia electrică externă.

Ce presupune un control după procedura de ablație?

 Un control după ablație cuprinde ca minimun: o discuție medic – pacient (anamneză), efectuarea prealabilă a unui EKG sau Holter EKG, test de efort respectiv ecocardiografie, dacă acestea au fost solicitate de medicul aritmolog. În funcție de evoluție poate fi modificat tratamentul anterior.

La ce simptome ar trebui să fie atenți pacienții după procedura de ablație?

Simptome legate de locul de abord vascular (de obicei situat inghinal, la plica piciorului): durere, sângerare, umflătura locului de puncție, durere accentuată la mers, acestea sunt simptome care trebuie investigate mai departe.

Simptome în zona precordială: durere mai ales la inspir profund, palpitații, senzație de lipsă de aer pot semnifica apariția unei complicații și trebuie neapărat clarificate.

Extrem de importante sunt durerea la inghitire pentru alimente lichide sau solide, febra, deficitele neurologice sau după o ablație de fibrilație atrială întrucât acestea pot anunța instalarea unei complicații cu mortalitate foarte ridicată, respectiv fistulă atrio-esofagiană.

Reapariția aritmiilor

Care sunt recomandările stricte după procedura de ablație?

Imediat post ablațiă – repaus la pat cu pansament compresiv pentru perioada recomandată de medicul intervenționist

După externare:

• Să citească cu mare atenție paragraful „Recomandări și medicație” din biletul de externare; aspectele neclare vor trebui clarificate cu medicul curant înainte de externare
• Înainte de a părăsi spitalul să îți formuleze o listă cu întrebări/neclarități pe care să o discute cu medicul curant / de salon
• Evitarea eforturilor fizice de intensitate medie sau mare pentru ca 14 zile  (mers pe bicicleta, antrenament de forță la sală, ridicat greutăți > 5Kg)
• Să îți administreze medicația conform schemei prescrise; orice modificare a medicației mai ales anticoagulante trebuie in prealabil discutată cu medicul de familie sau medicul cardiolog
• În caz de simptome similare celor descrise mai sus să se adreseze medicului curant cardiolog